Computerul tomograf (CT) este un aparat care serveste la producerea unor imagini, utilizand razele X. Aceste imagini sunt utilizate pentru stabilirea diagnosticului care va conduce la o eficacitate maxima a tratamentului prescris de medicul dumneavoastra.

Descrierea investigatiei

In vederea examinarii prin computer tomografie nu sunt necesare pregatiri deosebite cu cateva exceptii si anume in cazul colonoscopiei virtuale si a coronarografiei.

Este indicat si de foarte mare ajutor, ca in vederea stabilirii evolutiei unei afectiuni, sa va prezentati la examinare cu toate documentele medicale pe care le aveti (investigatii computer tomografice vechi, analize de laborator, filme radiografice, bilete de externare, scrisori medicale din care sa reiasa afectiunile din antecedente). De asemenea este obligatorie precizarea existentei sarcinii, a reactiilor alergice, a existentei afectiunilor hepatice (hepatite cronice cu VHB,VHC, a cirozei hepatice si etiologiei acesteia), renale, tiroidiene.

Si in cazul tomografiei exista doua tipuri de proceduri – investigatii native (fara administrare de substanta de contrast) si investigatii cu administrare de substanta de contrast. In vederea obtinerii unor examinari de foarte buna calitate, veti fi sfatuit sa nu consumati alimente cu aproximativ 4 ore inainte de examinare, sa nu consumati bauturi alcoolice, carbogazoase sau cafea.

Pentru examinarea abdomenului si pelvisului este necesar sa beti o substanta de contrast dizolvata in apa (pusa la dispozitie de personalul clinicii), inaintea inceperii investigatiei propriu-zise.

Pregatirea pentru investigatie se face intr-o sala apropiata de computerul tomograf, inaintea examinarii.

Injectarea cu substanta de contrast se face cu o seringa automata la plica cotului. Substantele de contrast au proprietatea de a fi opace la razele X ele fiind iodate.

Trebuie sa colaborati indeaproape cu personalul clinicii, mai ales in cazul in care este necesara examinarea prin tomografie, in inspir sau expir blocat, sa nu va modificati pozitia pe masa de examinare in timpul scanarii si sa anuntati orice reactii in eventualitatea in care acestea apar, in urma administrarii substantei de contrast.

Pentru administrarea substantei de contrast intravenos este necesara efectuarea unei punctii venoase si inserarea in lumenul venos a unei branule de calibru diferit, in functie de tipul de investigatie. In timpul investigatiei vi se administreaza substanta de contrast cu ajutorul seringii automate, un anumit volum cu un anumit flux. Din cauza injectarii de volume mari si cu viteza de injectare mare pot aparea senzatii de caldura, gust metalic in gura, usoara senzatie de greata. Despre toate aceste efecte minore secundare veti fi instiintat la inceputul investigatiei. Orice alte efecte percepute trebuie aduse imediat la cunostinta personalului, lucru posibil prin statia de comunicare pacient-personal cu care este dotat aparatul.

In timpul injectarii este normal sa simtiti o senzatie de caldura in tot corpul. Aceasta senzatie de caldura este normala si ea dispare in cateva minute. Uneori este necesara reinjectarea substantei de contrast in timpul examinarii prin computer tomografie sau repetarea scanarii pentru prinderea unor timpi tardivi. Pentru investigatia prin computer tomografie veti fi intins(a) pe o masa care se deplaseaza in interiorul tomografului.

Contraindicatii

Daca raspunsul Dumneavoastra la una dintre intrebarile de mai jos este pozitiv trebuie sa il faceti cunoscut, la sosirea in clinica, medicului radiolog inaintea inceperii examenului prin computer tomografie:

• suferiti de alergii care produc urticarie, eczeme sau de astm bronsic?
• sunteti insarcinata sau susceptibila de a fi, sau alaptati?
• aveti o boala cronica (diabet, insuficienta renala s.a.)?
• sunteti claustrofob(a) sau aveti o natura anxioasa?

Ca si contraindicatii relative, in care se evalueaza raportul risc/beneficiu sunt insuficienta renala, afectiunile tiroidiene (daca este necesara administrarea de SDC), sarcina (afectiuni care pericliteaza viata mamei), feocromocitom.

Avantajele computer tomografiei:

• Durata scurta de scanare, intre 7 si 12 secunde - prima intentie in patologia traumatica (vizualizeaza cel mai bine leziunile hemoragice acute si leziunile osoase).
• Pentru investigatiile standard, costurile metodei sunt mai mici comparativ cu examinarea RMN.

Lista de INVESTIGATII:

• C.T. cranio - cerebral nativ
• C.T. cranio - cerebral cu substanta de contrast
• Angiografie CT cerebral
• Angiografie CT carotide
• Angiografie CT cerebral + carotide
• C.T. sinusuri anterioare ale feţei nativ
• C.T. sinusuri anterioare ale fetei cu substanta de contrast
• C.T. cranio - cerebral + sinusuri nativ
• C.T. cranio - cerebral + sinusuri cu substanta de contrast
• C.T. Dental Planning (fara propunere de implantare)
• C.T. Dental Planning cu propunere de implantare
• C.T. Dental Planning maxilar (cu film)
• C.T. Dental Planning mandibula(cu film)
• C.T. gat nativ
• C.T. gat cu substanta de contrast
• C.T. gat + torace cu substanta de contrast
• C.T. regiune toracica nativ
• C.T. regiune toracica cu substanta de contrast
• C.T. regiune toracica + abdomen superior cu substanta de contrast
• C.T. regiune toracica + abdomen cu substanta de contrast
• C.T. bronhoscopie virtuala
• C.T. abdomen superior nativ
• C.T. abdomen superior cu substanta de contrast
• C.T. abdomen inferior (pelvis) nativ
• C.T. abdomen inferior (pelvis) cu substanta de contrast
• C.T. abdomino – pelvin nativ
• C.T. abdomino – pelvin cu substanta de contrast
• C.T. colonoscopie virtuala
• C.T. coloana vertebrala nativ – un segment
• C.T. coloana vertebrala nativ – două segmente
• C.T. coloana vertebrala nativ – trei segmente
• C.T. coloana vertebrala cu substanta de contrast – un segment
• C.T. coloana vertebrala cu substanta de contrast – doua segmente
• C.T. coloana vertebrala cu substanta de contrast – trei segmente
• C.T. pumn nativ
• C.T. pumn cu substanta de contrast
• C.T. cot nativ
• C.T. cot cu substanta de contrast
• C.T. umar nativ
• C.T. umar cu substanta de contrast
• C.T. genunchi nativ
• C.T. genunchi cu substanta de contrast
• C.T. articulatii coxo - femurale nativ
• C.T. articulatii coxo - femurale cu substanta de contrast
• C.T. articulatii sacro - iliace nativ
• C.T. articulaţii sacro - iliace cu substanta de contrast
• Angiografie CT artere periferice
• Angiografie CT pelvis (aorta) + periferie ( membre inferioare)

Ecografia este o metoda neinvaziva de diagnostic, cu un caracter complet nedaunator de mare utilitate in toate bolile care afecteaza diferite organe.

INVESTIGATII ecografice:

• Ecografie cervicala parotida, maxilara lant ganglionar
• Ecografie tiroida

Este o metoda imagistica de prima intentie in explorarea glandei tiroide; se efectueaza cu ajutorul ecografului cu transducer liniar de inalta rezolutie 7-18 MHz. Permite determinarea dimensiunilor glandei tiroide, a structurii si vascularizatiei parenchimului tiroidian, evidentiaza leziunile focale sau difuze, face diferentierea intre chist si leziunile solide, ajuta in diagnosticul diferential intre un nodul tiroidian benign sau malign, evidentiaza adenopatiile locoregionale, diferentiaza un nodul tiroidian de o masa cervicala de alta origine. Este neiradianta, neinvaziva, se poate repeta, permite efectuarea biopsiei cu ac fin, este utila in monitorizarea postoperatorie a recurentei la pacienti cu cancer tiroidian operat.

Ecografia tiroidiana este utilizata in tratamentul percutan cu etanol al nodulilor tiroidieni adenomatosi toxici. Este utila in diagnosticul chistelor coloidale tiroidiene, gusei tiroidiene, cancerului tirodian, in tiroiditele acute, subacute sau cronice, autoimune sau nonautoimune.

Indicatiile ecografiei tiroidiene conform Asociatiei Americane a Endocrinologilor

• pacienti cu tiroida marita de volum, multinodulara sau cu nodul tiroidian palpabil
• pacienti cu risc inalt de dezvoltare a unui cancer tiroidian istoric familial de cancer tiroidian, cei cu diagnostic de Neoplazie Endocrina Multipla MEN tip II ( pacienti cu carcinom tiroidian medular, feocromocitom uni sau bilateral si hiperplazii sau neoplazii de tesuturi endocrine)
• pacienti cu adenopatii latero-cervicale palpabile posibil neoplazice

In concluzie: ecografia tiroidiana este tehnica de prima intentie in evaluarea glandei tiroidiene.

Leziunile tumorale nonchistice ale glandei tiroidiene urmand a fi evaluate prin tehnici imagistice complexe de tip IRM regiune cervicala sau CT regiune cervicala.

• Ecografie abdomen general

Este metoda imagistica ce utilizeaza ultrasunetele in vizualizarea organelor abdominale(colecist, ficat, cai biliare, pancreas, rinichi, splina, retroperitoneu). Se efectueaza cu ajutorul ecografului, utilizand un transducer

cu frecventa de 3,5-5 MHz. In cazul evaluarii colecistului si pancreasului , pacientul trebuie sa fie a jeun (cel putin 8 ore), cu evitarea consumului de cafea si a bauturilor carbogazoase.

Este metoda de prima intentie in evaluarea abdomenului, este neiradianta, neinvaziva, se poate repeta la nevoie, este utila in diagnosticul litiazei biliare sau renale, in diagnosticul polipilor veziculari, a carcinomului vezicular, in sindromul postcolecistectomie, in diagnosticul hepatopatiilor acute sau cronice, in steatoza hepatica, in ciroza hepatica, in evidentierea formatiunilor chistice hepatice (chist biliar, ficat polichistic, chist hidatic), in diagnosticul formatiunilor tumorale benigne hepatice (hemangiom, FNH si adenomul hepatic) sau maligne primitive sau secundare, in abcesul hepatic, in pancreatitele acute sau cronice, in diagnosticarea formatiunilor tumorale pancreatice benigne sau maligne, in evaluarea traumatismelor abdominale, in diagnosticarea formatiunilor tumorale benigne sau maligne ale splinei si rinichilor, in boala polichistica renala /chistul renal simplu sau complicat/ rinichiul multichistic, in evidentierea anevrismului de aorta abdominala, a trombozei de vena porta sau VCI, a adenopatiilor retroperitoneale, a tumorilor retroperitoneale.

Ecografia abdominala permite ghidarea biopsiilor cu ac fin, tratamente percutane ecoghidate(alcoolizarea percutana ecoghidata si ablatia prin radiofrecventa) in tumorile hepatice primitive sau secundare. Este metoda de screening pentru pacientii cu risc de hepatocarcinom-efectuarea ecografiei standard si dozarea alfafetoproteinei la 6 luni.

Formatiunile tumorale benigne sau maligne descoperite la ecografia standard, necesita investigatii suplimentare superioare de tip IRM abdominal(N+SDC), sau CT abdominal (N +SDC) sau CEUS(ecografie cu substanta de contrast).

• Ecografie mamara unilaterala / Ecografie mamara bilaterala

Reprezinta examinarea sanilor cu ajutorul ultrasunetelor, cu sonda de inalta rezolutie ( > 7,5 MHz) cu o penetratie de 4 cm; se utilizeaza material de interpozitie sau material de focalizare si frecvente multiple.

Este metoda de prima intentie:

• la femeile sub 40 de ani
• femeile gravide sau cele care alapteaza
• sanul protezat
• in evaluarea complicaţiilor imediate postoperatorii

Este metoda complementara: la femeile peste 40 de ani unde mamografia devine tehnica de prima intentie, ecografia permitand diferentierea intre chist si nodulul solid; aduce de asemenea elemente morfologice in caracterizarea formatiunilor tumorale benigne sau maligne, permite ghidarea punctiilor mamare percutane, evidentiaza modificarile cutanate asociate leziunii, permite evaluarea sanului dens (san opac mamografic)-cod BIRADS 3-4 , permite evaluarea axilei cu aprecierea absentei sau prezentei adenopatiilor.

In concluzie ecografia de sani:

• este neiradianta
• neinvaziva
• se poate repeta la nevoie
• este metoda de prima intentie in cazuri bine selectionate
• este complementara mamografiei la grupa de varsta peste 40 de ani
• nu evidentiaza microcalcificarile
• nu este metoda de screening în cancerul mamar
• nu este utilizata în urmaririle sanului tumoral malign tratat conservator(chimio/radiotratat)
• Ecografie abdomen superior (ficat, colecist, pancreas, rinichi, splina)
• Ecografie renala (rinichi, vezica urinara, prostata, rezidiu vezical)
• Ecografie pelvis

Este metoda imagistica ce utilizeaza ultrasunetele in vizualizarea organelor pelvine (vezica urinara, uter si anexe la femei si prostata si vezicule seminale la barbati). Se efectueaza cu ajutorul ecografului utilizand tranducer de 3,5-5MHz prin evaluare transabdominala. La sexul feminin pentru evaluarea pelvisului se recomanda sa bea 2l de lichide înainte de examinare. Examinarea ecografica a pelvisului feminin se poate face si cu sonda endovaginala de catre medici ginecologi. Ecografia prostatei se poate face si cu sonda endorectala de catre medici urologi.

Ecografia pelvina este metoda de prima intentie in evaluarea pelvisului, este neiradianta, neinvaziva, se poate repeta la nevoie, este utila in diagnosticul si urmaririle evolutiei sarcinii la femeia gravida, permite diagnosticul litiazei vezicale, a formatiunilor tumorale intrapelvine benigne sau maligne, a leziunilor inflamatorii sau traumatice intrapelvine.

Formatiunile tumorale benigne sau maligne descoperite ecografic, necesita investigatii suplimentare superioare de tip IRM pelvin (N si cu SDC), CT pelvin (N si cu SDC) sau CEUS(ecografie cu substanta de contrast).

• Ecografie testiculara
• Ecografie Doppler vase membre superioare - venoasa
• Ecografie Doppler vase membre superioare - arteriala
• Ecografie Doppler vase membre inferioare - venoasa
• Ecografie Doppler vase cervicale - venoasa
• Ecografie Doppler vase cervicale – arteriala
• Ecografie Doppler vase abdominale
• Ecografie articulara (umar, cot, sold, genunchi, mana, degete, glezna)
• Ecografie pleuro - pulmonara
• Ecografie musculoscheletala
• Ecografie transfontanelara
• Ecografie parti moi paraosoase (torace, abdomen, membre)

Ce este radiografia?

Datorita proprietatilor razelor X de a penetra materia organica si de a produce un efect fotografic pe o suprafata fotosensibila, radiografia reprezinta scopul unui diagnostic de prima intentie in diferite afectiuni si simptomatologii ale organismului.

Radiografia poate evidentia anumite anomalii de organ:

• de pozitie si relationarea cu organele din jur;
• marime;
• contur;
• densitate;
• arhitectonica;
• functionalitate;
• raspuns la tratament.

Toate acestea pot genera un diagnostic radiologic in diferite afectiuni ale sistemului respirator, osteo-articular, reno-vezical.

Descrierea investigatiei

Pregatirea pacientului in vederea realizarii unei radiografii consta in indepartarea materialelor metalice care se pot suprapune pe zona de radiografiat, iar pentru o radiografie de calitate colaborarea cu tehnicianul radiolog este esentiala. Este vorba despre comenzile de inspir-expir (apnee sau tinerea respiratiei) pe care pacientul trebuie sa le execute.

O pregatire speciala este necesara in cadrul efectuarii unei urografii (investigatie cu substanta de contrast a sistemului reno-vezical).

Durata efectuarii unei radiografii insumeaza urmatorii timpi:

• de expunere: cateva milisecunde;
• de developare sau procesare a imaginii: 5 minute;
• de interpretare si diagnostic.

Opinam ca durata scurta de lucru, pretul mic pentru o investigatie prin radiografie, gradul redus de pregatire al pacientului precum si doza mica de iradiere - echivalentul unei expuneri pulmonare este de 2 saptamani de iradiere naturala - face ca radiografia sa ramana o examinare de prima intentie de diagnostic in unele patologii.

Lista de INVESTIGATII:

• Radiografie coloana cervicala 1 incidenta
• Radiografie coloana cervicala 2 incidente
• Radiografie coloana cervicala 4 incidente
• Radiografie coloana dorsala fata
• Radiografie coloana dorsala profil
• Radiografie coloana dorsala fata+profil
• Radiografie coloana lombara fata
• Radiografie coloana lombara profil
• Radiografie coloana lombara fata+profil
• Radiografie coloana sacrata fata
• Radiografie coloana sacrata profil
• Radiografie coloana sacrata fata+profil
• Radiografie coccis
• Radiografie jonctiune dorso-lombara fata
• Radiografie jonctiune dorso-lombara profil

• Radiografie jonctiune dorso-lombara fata+profil
• Radiografie craniu fata
• Radiografie craniu profil
• Radiografie craniu standard fata+profil
• Radiografie craniu incidente speciale (sa turceasca, sinusuri, mastoida, ureche, orbita, mandibula etc.)
• Radiografie umar
• Radiografie umar 2 incidente
• Radiografie omoplat
• Radiografie clavicula
• Radiografie brat 1 incidenta
• Radiografie brat 2 incidente
• Radiografie cot fata
• Radiografie cot profil
• Radiografie cot fata+profil
• Radiografie antebrat 1 incidenta
• Radiografie antebrat fata+profil
• Radiografie pumn 1 incidenta
• Radiografie pumn 2 incidente
• Radiografie mana 1 incidenta
• Radiografie mana 2 incidente
• Radiografie deget 1 incidenta
• Radiografie deget 2 incidente
• Radiografie stern
• Radiografie grilaj costal 1 incidenta
• Radiografie grilaj costal 2 incidente
• Radiografie bazin fata
• Radiografie bazin 2 incidente
• Radiografie femur fata
• Radiografie femur 2 incidente
• Radiografie genunchi fata
• Radiografie genunchi profil unilateral
• Radiografie genunchi profil bilateral
• Radiografie genunchi 2 incidente
• Radiografie axiala rotula
• Radiografie gamba fata
• Radiografie gamba profil
• Radiografie gamba fata+profil
• Radiografie glezna fata
• Radiografie glezna fata+profil
• Radiografie glezna profil
• Radiografie antepicior 1 incidenta
• Radiografie antepicior 2 incidente
• Radiografie calcaneu
• Radiografie toracica 1 incidenta
• Radiografie toracica 2 incidente
• Radiografie abdominala simpla
• Radiografie renala simpla
• Radiografie coloana vertebrala – incidente speciale
• RPS/ RPA/ RX toracic MM
• Examen baritat esofagian
• Examen esofagian cu substanta de contrast hidrosolubila
• Examen baritat eso-gastro-duodenal
• Examen eso-gastro-duodenal cu substanta de contrast hidrosolubila
• Tranzit baritat intestinal
• Tranzit intestinal cu substanta de contrast hidrosolubila
• Enteroclisma
• Clisma baritata
• Clisma cu substante de contrast hidrosolubile
• Examen cu substanta de contrast a cateterelor, drenajelor, traiectelor de fistula
• Urografie intravenoasa (adulti si copii)
• Uretrografie, cistografie retrograda
• Histerosalpingografie
• Incidenta suplimentara
• Interpretare film radiologie

Mamografia este o examinare radiologica speciala a sanului, care ajuta la detectarea modificarilor la nivelul structurii sanului, cu cativa ani inainte de aparitia unor semne sau simptome detectabile prin examinare clinica sau autoexaminare.

Ce trebuie sa stim despre mamografie

Nu previne cancerul dar va poate salva viata prin descoperirea lui in timp util.

In trecut, diagnosticarea cancerului mamar se facea in stadiu avansat cand tumora era deja palpabila. Astazi, datorita metodelor imagistice de investigatie el poate fi diagnosticat in stadiul incipient cand prezinta dimensiuni mult mai mici si nu este extins la ganglionii limfatici. Studiile actuale arata ca mamografia poate depista leziuni mamare cu doi ani inainte de a fi detectate clinic. De asemenea, un diagnostic precoce, cand tumora este de mici dimensiuni, elimina necesitatea mestectomiei (extirparea sanului), fiind suficienta excizia tumorii.

Ignoranta, spaima de diagnostic si lipsa educatiei fata de sanatate sunt factorii care duc la diagnosticarea bolii in stare avansata.

Cum se executa

Efectuarea mamografiei dureaza aproximativ 20 minute iar discomfortul pacientei este minim in cele mai multe cazuri. Se expun obligatoriu ambii sani, in doua incidente fiecare. Tehnicianul va pozitiona sanul pe o platforma a aparatului si va comprima sanul usor cu o paleta speciala (confectionata din plexiglas transparent), cu scopul de a reduce grosimea sanului pentru o mai buna vizualizare a structurilor anatomice. Aceasta compresie va dura cateva secunde si poate crea o usoara senzatie de tensiune in san, care dispare cand se decomprima sanul. Daca ati mai facut mamografii anterioare prezentati-va cu ele pentru a beneficia de un rezultat comparativ.

Mamografia trebuie efectuata in prima parte a ciclului menstrual, cel mai indicat in zilele 7-14 ale ciclului, cand sanul este mai putin dens.

Este contraindicata in timpul sarcinii

Unele femei sunt ingrijorate de expunerea la radiatii in timpul mamografiei insa cu aparatura moderna iradierea este minima (mai mica decat iradierea cosmica la care este expus un pasager ce face un zbor intercontinental sau un schior aflat pe munte la peste 3000m)

Mamografia digitala- cea mai performanta

Permite observarea mai multor detalii structurale in sanul dens si presupune o iradiere si o compresie mai reduse decat in cazul mamografiei standard.

Scopul mamografiei

Este de a descoperi tumori si de a le diferentia pe cele maligne de cele benigne. La unele paciente dupa mamografie se poate recomanda efectuarea unor investigatii suplimentare: ecografie mamara, RMN sani sau efectuarea unei punctii-biopsii.

Mamografie se face in urmatoarele conditii

• ca metoda de screening la femeile sanatoase, pentru a depista cancerele in faza incipienta. Actual Colegiul American de Radiologie si Societatea Americana de Cancer recomanda efectuarea unei mamografii anuale la femeile peste 40 ani. Daca aveti istoric de cancer mamar sau ovarian in familie sau ati facut radioterapie de torace in trecut, controlul anual poate fi inceput mai devreme. Screening-ul mamar creste rata de depistare a cancerului in stadiu incipient. Mamografia este singura metoda dovedita eficienta in detectarea carcinomului mamar "in situ", stadiu in care vindecarea este de 100%;
• pentru evaluarea femeilor simptomatice ce prezinta dureri, scurgeri mamelonare, retractii tegumentare sau mamelonare, noduli palpabili;
• pentru monitorizarea unei anomalii gasite la o mamografie precedenta;

Colegiul American de Radiologie a dezvoltat un cod (Birads) de evaluare a imaginilor mamografice, ce se regaseste in rezultatul unei mamografii:

1. aspect normal;
2. leziune benigna;
3. leziune cel mai probabil benigna, necesita urmarire;
4. leziune suspecta de cancer, se recomanda biopsie;
5. leziune cel mai probabil de natura maligna, necesita biopsie, interventie chirurgicala;

Mamografia este cea mai importanta metoda de diagnostic imagistic mamar. Totusi ea nu este intodeauna concludenta, fiind necesare investigatii suplimentare de tipul ecografiei de sani sau RMN de sani.

Lista de INVESTIGATII:

• Mamografie unilateral
• Mamografie bilateral

Metoda de investigatie prin RMN este o metoda moderna, complexa si de foarte mare precizie. In urma investigatiei se obtin imagini multiplane si sectiuni submilimetrice care permit o rata foarte mare de detectie a eventualelor leziuni din regiunea examinata.

Principiul de functionare al unui aparat RMN, se bazeaza pe continutul corpului uman de 70% apa ce contine protoni de hidrogen cu o rotatie asimetrica prin corpul uman.

Pentru investigatie, sunteti introdus in pozitie culcata, pe un suport special in tunelul aparatului, in mijlocul unui camp magnetic puternic. Pacientul odata introdus in aparat, fiind sub influenta campului magnetic puternic, protonii de hidrogen sunt aliniati iar acest semnal este preluat de antene speciale care sunt montate de catre operatorul RMN in jurul regiunii care trebuie examinata, ulterior acest semnal este transmis mai departe catre un calculator performant de la consola care face conversia acestui semnal in imagini.

Investigatia prin RMN se poate face nativ sau cu injectare de substanta de contrast, care ajuta medicul radiolog, aducand informatii pretioase in vederea obtinerii unui diagnostic radiologic de calitate. Investigatia este o metoda total neinvaziva aparatul folosind campul magnetic care nu este daunator. De asemenea substanta de contrast nefiind pe baza de iod este foarte usor tolerabila de organism, fiind hipoalergenica.

Substanta de contrast la RMN are la baza Gadolinium un metal rar, reactiile alergice fiind foarte rare iar daca apar sunt reactii usoare: prurit, urticarie, senzatie de greata.

Durata unei examinari RMN variaza intre 15 minute si 2 ore, in functie de segmentul sau numarul de segmente examinate si de patologie.

Dupa ce ati completat consimtamantul si vi s-a intocmit fisa de programare, veti fi invitat intr-o cabina unde sunteti rugat sa lasati tot ce inseamna obiect de metal (bijuterii, ochelari, ceas, telefon, monede, agrafe etc.) deoarece in aparat si in incaperea aparatului este un camp magnetic puternic si permanent, astfel incat aceste obiecte ar putea compromite investigatia.

Contraindicatii

Daca raspunsul dumneavoastra este afirmativ, la una dintre intrebarile urmatoare este absolut necesar sa ni le semnalati inaintea examenului RMN:

• Aveti instalat un stimulator cardiac, sau un defibrilator cardiac implantabil? (Exista stimulatoare si defibrilatoare cardiace de ultima generatie compatibile RMN - pentru detalii suplimentare contactati medicul curant.)
• Aveti valva cardiaca?
• Ati suferit interventii chirurgicale la nivelul creierului sau urechii? (aveti neurostimulator sau alt implant la acest nivel?)
• Aveti vreo proteza sau alte aparate instalate la nivelul membrelor, genunchilor, soldurilor (de ex. tije metalice sau suruburi) ori aparate auditive sau dentare?
• Aveti un corp strain la nivelul urechilor?
• Ati suferit recent, sau mai demult, o impuscatura cu proiectil metalic ale carui urme au ramas la nivelul corpului sau in apropierea ochilor?
• Aveti asupra dumneavoastra agrafe sau suturi metalice?
• Suferiti de claustrofobie sau aveti o fire anxioasa?
• Sunteti insarcinata, susceptibila de a fi sau alaptati?
• Sunteti alergic(a)?

In acest caz va rugam sa aduceti cu dumneavoastra toate documentele medicale care au legatura cu implantul pentru a stabili daca este compatibil sau nu cu campul magnetic.

In principiu nu este nevoie de o pregatire inaintea investigatiei exceptie facand doar unele investigatii: RMN abdominal, RMN functional, Entero RMN, Spectroscopia de prostata si anestezia (pentru pacientii claustrofobi sau copii) detalii de care veti fi informat de catre personalul clinicii. Odata pregatit pentru investigatie dupa caz vi se va pune o flexula intra venoasa, prin care spre finalul investigatiei se va injecta substanta de contrast. Operatorul RMN va pozitioneaza pe masa de examinare si va instruieste in legatura cu tot ce aveti de facut pe durata examinarii dupa care sunteti introdus in tubul aparatului. Este foarte important ca in acest timp sa nu va miscati si sa respirati dupa indicatiile pe care le veti primi din partea operatorului RMN.

In timpul investigatiei veti auzi un zgomot destul de puternic, dar suportabil. In acest sens vi se va propune sa purtati casti, in care se va auzi muzica. Veti fi supravegheat in permanenta printr-o camera video si un sistem interfon.

Care sunt riscurile?

Singurele riscuri sunt cele pentru pacientii cu stimulator cardiac sau care detin corpuri straine, metalice, implantate si neanuntate medicului. Datorita patrunderii in campul magnetic, la intrarea in sala RMN va trebui sa nu aveti asupra dumneavoastra obiecte ca: ceasuri, carti de credit sau cecuri, portofele, chei, pixuri si stilouri, anumite bijuterii, alte obiecte metalice (verificarea se face de catre asistentul-operator).

Lista de INVESTIGATII

• IRM cranio-cerebral nativ
• IRM cranio-cerebral cu substanta contrast
• IRM cranio-cerebral nativ + angio carotidian
• IRM cranio-cerebral nativ + angio carotidian cu substanta de contrast
• IRM hipofiza + cranio-cerebral cu substanta de contrast
• IRM hipofiza cu substanta de contrast
• Angiografie IRM - vase mari gat
• IRM cranio-cerebral + coloana cervicala nativ
• IRM cranio-cerebral + coloana cervicala cu substanta de contrast
• IRM coloana nativ – un segment
• IRM coloana nativ – doua segmente
• IRM coloana nativ – trei segmente
• IRM coloana cu substanta de contrast – un segment
• IRM coloana cu substanta de contrast – doua segmente
• IRM coloana cu substanta de contrast – trei segmente
• IRM cord nativ
• IRM cord cu substanta de contrast
• IRM abdomen nativ
• IRM abdomen cu substanta de contrast
• IRM abdomino-pelvin cu substanta de contrast
• IRM pelvis nativ
• IRM pelvis cu substanta de contrast
• Angiografie IRM aorta abdominala + artere periferice
• IRM san nativ (silicon)
• IRM san cu substanta de contrast
• IRM Whole Body
• IRM colangiopancreatografie (MRCP)
• Urografie IRM cu substanta de contrast
• IRM extremitati (genunchi, cot, glezna etc.) nativ
• IRM extremitati (genunchi, cot, glezna etc.) cu substanta de contrast
• IRM umar nativ
• IRM umar cu substanta de contrast
• Angiografie IRM/ segment (craniu, abdomen, pelvis etc.) nativ
• Angiografie IRM/ segment (craniu, abdomen, pelvis etc.) cu substanta de contrast
• IRM angio renale cu substanta de contrast
• IRM cranio-cerebral + tractografie cu contrast
• Tractografie IRM (in cazul in care a fost realizat anterior IRM craniocerebral cu contrast)
• Tractografie IRM (in cazul in care nu a fost realizat anterior IRM craniocerebral cu contrast)

Osteodensitometria este investigatia paraclinica de masurare a densitatii osoase prin care se poate pune diagnosticul de osteoporoza. Osteodensitometria DEXA este cea mai moderna si foloseste raze X de densitati diferite ce strabat osul, permitind aprecierea gradului de reducere a densitatii osoase; nu este dureroasa si se poate efectua la mai multe nivele, cel mai frecvent la nivelul soldului (col femural - cel mai expus fracturarii osteoporotice), coloanei vertebrale lombare si antebratului. Scorurile obtinute permit diagnosticarea osteopeniei sau osteoporozei, ce beneficiaza de abordare terapeutica diferita. Osteodensitometria se recomanda tuturor femeilor dupa instalarea menopauzei, iar frecventa controlui ulterior o stabileste medicul specialist. Si barbatii pot suferi de osteoporoza, in special fumatorii si cei cu boli cronice ce primesc tratament cortizonic, iar indicatia de osteodensitometrie o stabileste medicul curant.

Osteodensitometria este o investigatie importanta din perspectiva diagnosticarii cit mai precoce a osteoporozei, deoarece exista metode de stopare a pierderii masei osoase, deci de fragilizare a osului, si scadere consecutiva a riscului de fracturi. Un os osteoporotic (rarefiat) se fractureaza mult mai usor, iar recuperarea dupa fracturi este intarziata, cu pretul unor dureri mari si a imobilizarii prelungite ce poate antrena alte complicatii (atrofii musculare, complicatii tromboembolice, escare de decubit etc.).

Cu o expunere minima de radiatii, examinarea nu necesita o pregatire prealabila si dureaza 5-7 minute pentru o regiune anatomica, permitand atat calculul riscului de demineralizare osoasa in timp, cat si evaluarea raspunsului la tratament.

Osteodensitometria nu este indicata la gravide sau imediat dupa injectarea substantei de contrast (rezonanta magnetica, tomografie computerizata, etc.), fiind necesar un interval  minim de 2-3 saptamani intre injectarea substantei de contrast si osteodensitometrie.

• Protocol medical DEXA 1 segment
• Protocol medical DEXA 2 segment
• Protocol medical DEXA 3 segment
• Osteodensitometrie - total body
• Osteodensitometrie - coloana lombara + IVA ( Instant Vertebral Assesment)
• Osteodensitometrie - coloana lombara (AP) + lateral
• Pachet osteodensitometrie coloana lombară (AP) + lateral +IVA

Anestezia pentru investigatii

Compartimentul de anestezie din cadrul Clinicii RECUMED asigura sedarea pacientilor claustrofobi, pacientilor pediatrici, analgezia pacientilor care nu pot efectua investigatiile imagistice din cauza durerii si supravegherea pacientilor critici.

Cine are nevoie de anestezie?

• Pacienti claustrofobi - Claustrofobia sau frica de spatii inchise este o tulburare anxioasa care deseori da nastere atacurilor de panica. La nivel mondial 5-7% din populatie este afectata de claustrofobie severa. Pacientii claustrofobi nu pot sta nemiscati pe parcursul investigatiilor care dureaza intre 5 minute (la computer tomograf) si 2 ore (la rezonanta magnetica) si necesita sedare pentru a pastra pozitia in timpul examinarii.
• Pacientii pediatrici - care din cauza varstei nu pot intelege necesitatea investigatiilor sau copiii cu sindrom hiperkinetic, cei cu deficit de atentie, care nu pot sta nemiscati desi isi doresc acest lucru, precum si cei cu retard sunt sedati pentru ca investigatiile sunt absolut necesare si altfel nu pot fi efectuate.
• Pacientii care necesita analgezie pentru boli cronice sau neoplazii beneficiaza de asemenea de prezenta medicului anestezist, care poate administra de la substante antiinflamatoare pana la analgezice opioide pentru cuparea durerii.
• Pacientii comatosi, protezati sau nu respirator, sunt monitorizati, ventilati si sedati pentru ca parametrii hemodinamici si respiratori sa fie mentinuti pe intreaga durata a examinarii.

Pregatirea preanestezica

• Pentru efectuarea anesteziei este necesara respectarea pauzei alimentare, aceeasi in toate cazurile care necesita anestezie in toata lumea medicala, adica 6 ore pentru alimentele solide si 2 ore pentru lichide. In concluzie 4 ore dupa ce nu mai consuma hrana solida pacientul mai poate bea apa sau ceai (lichide limpezi), apoi cu 2 ore inainte de investigatie nu mai consuma nimic.
• Pacientii cu viroza respiratorie nu sunt supusi anesteziei datorita riscului de bronhospasm, acidoza, stop respirator. Dupa ce episodul este remis (fara febra, tuse, secretii nazale) se asteapta 5 zile apoi procedura se poate efectua in conditii de siguranta.

In cazul in care investigatiile reprezinta o urgenta si viata pacientului depinde de aceasta examinare se explica riscurile procedurii, se iau masuri de precautie maxima si se efectueaza investigatiile cu anestezie cat de repede posibil.

Pacientii trebuie sa stie ca in urma anesteziei sunt somnolenti pentru aproximativ 3 ore si nu pot conduce autovehicule in ziua respectiva.

Parametrii urmariti in timpul anesteziei

Anestezia se efectueaza cu masca sau ochelari de oxigen pentru cresterea fractiei de oxigen inspirat, se monitorizeaza tensiunea arteriala, saturatia periferica in oxigen si frecventa cardiaca, iar la pacientii coronarieni si copiii cu malformatii cardiace investigatia se efectueaza cu EKG continuu.

Medicul anestezist, medicul urgentist si operatorul care efectueaza investigatia pot vedea pacientul prin fereastra de la RMN sau computer tomografie, pe monitorul care inregistreaza fata pacientului pentru eventuale grimase, miscari involuntare ale fetei si de asemenea monitorizeaza permanent parametrii mentionati anterior.

Riscurile anesteziei

La fel ca orice act medical anestezia prezinta unele riscuri, de la apnee la tulburari ale ritmului si frecventei cardiace, modificari ale tensiunii arteriale, reactii alergice la subtantele anestezice sau la substanta de contrast, dureri sau hematoame la locul punctiei venoase si mai rar stop cardio-respirator.

Posibilele complicatii sunt influentate de o serie de factori cum ar fi: varsta, patologia asociata, interactiunea substantelor anestezice cu unele tratamente cronice administrate pacientilor, consumul de substante toxice (alcool, tutun, droguri), precum si de caracteristici anatomice particulare: malformatii sau deformari ale fetei, cutiei toracice sau coloanei vertebrale, obezitate sau alte modificari ale corpului care impiedica respiratia normala.

Particularitati pentru pacientii cu boli cronice

• Pacientii cu hipertensiune arteriala si medicatie antihipertensiva nu intrerup administrarea acestor medicamente, si in special a betablocantelor (Atenolol, Carvedilol, Nebilet, Concor si Metaprolol), pe care le pot lua cu 2 ore inaintea anesteziei, cand pot inca sa consume lichide limpezi.
• Pacientii cu tratament antiepileptic nu intrerup medicatia. Totusi in cazul in care uita sa si-o administreze inainte de investigatie trebuie sa stie ca pe durata efectuarii investigatiei cu sedare sau anestezie sunt protejati de aparitia convulsiilor prin actiunea anticonvulsivanta a benzodiazepinelor utilizate in cadrul anesteziei.
• Pacientii cu diabet zaharat tip I nu mananca si nu isi administreaza insulina, iar cei cu diabet zaharat tip II cu medicatie antidiabetica orala nu mananca, nu isi administreaza tabletele, cu mentiunea ca in cazul hipoglicemiei in mai putin de 1 minut putem afla valoarea glicemiei si putem interveni daca este cazul.
• Pacientii cu hipertiroidie cunoscuta care urmeaza sa faca o investigatie prin computer tomografie cu substanta de contrast trebuie sa aiba o dozare a hormonilor tiroidieni sau macar a TSH-ului in vederea evitarii unei crize tireotoxice